Kelemen Hunor, despre sprijinirea de către Ungaria a unor fermieri ardeleni: "Până la urmă vine ceva în ţară"

Kelemen Hunor, despre sprijinirea de către Ungaria a unor fermieri ardeleni: "Până la urmă vine ceva în ţară"

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost prezent astăzi în comuna Frumoasa la semnarea unor contracte de finanţare pentru fermierii din zonă, printr-un program al guvernului Ungariei, el refuzând în acest context să comenteze afirmaţia ambasadorului României la Budapesta, care a spus că statul român nu şi-a dat acordul pentru acest program.

CITEŞTE ŞI: Tehnologie finlandeză pentru fermierii români

Liderul UDMR a pledat pentru ca cele două ţări să colaboreze din punct de vedere economic, arătând că în România sunt şi proiecte finanţate din bugetele Germaniei, Finlandei sau Cehiei.

Eu am spus de foarte multe ori că ambele ţări, şi România şi Ungaria, au foarte multe interese economice comune, cooperarea economică ar trebui să fie cât mai strânsă. Eu cred că şi România, dacă are capacitate şi posibilitate ar trebui să fie prezentă în regiune cu proiecte economice, fiindcă cooperarea economică înseamnă succes comun, cooperarea economică înseamnă creştere economică comună şi în UE libera circulaţie a capitalului este un principiu fără de care nu se poate discuta. În România sunt proiecte finanţate de nemţi, de finlandezi, de cehi, vorbesc de buget, nu vorbesc de capitalul privat şi e foarte bine să fie aşa şi eu cred că prin discuţii, prin dialog se poate depăşi acest stadiu, acest moment. Mai mult nu pot să spun – cooperare economică, succes comun, creştere economică în ambele ţări. Până la urmă vine ceva în ţară, nu se ia ceva din ţară, se plătesc taxe aici, se plăteşte TVA aici, sunt vândute produsele pe piaţa românească, nu în altă parte. Deci, când ţi se dă ceva, când creşti un pic, nu prea mult, dar ai o infuzie de capital ar trebui să te gândeşti la beneficiile economice, nu la altceva, nu ţi s-a luat nimic.

Kelemen Hunor

El a mai arătat că au existat discuţii cu guvernele precedente, pe baza cărora a funcţionat acest program şi că este convins că există multe argumente în favoarea continuării programului.

Eu am discutat cu premierul, voi discuta în continuare, încerc să aduc argumente, să explic despre ce este vorba, dar aici, sigur, şi cele două guverne, reprezentanţii guvernelor trebuie să discute. Eu fac un lucru simplu, ceea ce am făcut şi o să fac în continuare şi eu cred că fac un lucru bun – cooperare cât mai strânsă în toate domeniile posibile şi imposibile, în educaţie, cultură, economie, şamd. Totuşi, suntem în acelaşi spaţiu economic cu toţii, vrem să rămânem acolo, vrem, nu vrem, vom colabora. Dacă nu colaborează guvernele, colaborează cetăţenii, călătoresc, merg, vin firmele.

Kelemen Hunor

La rândul său, preşedintele Fundaţiei Pro Economica, Kozma Mónika, care derulează programul finanţat de guvernul Ungariei, este de părere că declaraţia ambasadorului a fost „nefericită”, dând asigurări că fundaţia îndeplineşte toate condiţiile legale.

Ea a mai spus că guvernele anteriorare au fost informate despre acest program şi şi-au dau un acord, fie el şi verbal.

În mai multe întâlniri, domnul Meleşcanu, fost ministrul de Externe al României, şi se găseşte şi în articolele de presă, la mai multe întâlniri s-a discutat de acest program, deci nu putem spune că Guvernul nu a fost informat. Putem să spunem că Guvernul actual, recent ales, nu a fost informat, dar atunci cred că diplomaţia ar trebui să insiste pentru o întâlnire formală, unde să fie informat şi Guvernul actual.

Kozma Mónika

În urmă cu trei zile, ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, i-a transmis vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt, la un eveniment public desfăşurat la Bekescsaba, că programul Ungariei de finanţare a fermierilor din Transilvania nu a fost discutat cu partea română şi nu face obiectul unei înţelegeri bilaterale.

Pentru a nu lăsa loc de dubiu, aş dori să fie clar că mă refer la dorinţa guvernului de la Budapesta de a subvenţiona activităţi economice în România, mai ales în domeniul agricol. Profit de această ocazie – şi de prezenţa domnului Vice prim-ministru Semjen – pentru a reafirma poziţia oficială a guvernului României în legătură cu acest subiect: aşa-numitul Program de Dezvoltare a Ardealui al Guvernului ungar NU a fost discutat în detaliu cu guvernul român şi NU face obiectul unei înţelegeri bilaterale, aşa cum ar fi natural. În consecinţă, o spunem din nou, România NU şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri şi, prin urmare, solicită ca acest program să fie derulat doar cu implicarea autorităţilor române, în mod transparent şi nediscriminatoriu. Cerem, de asemenea, respectarea legislaţiei române şi a regulilor aplicabile pieţei interne UE, precum şi a strategiilor şi programelor naţionale care vizează dezvoltarea regională.

Marius Lazurca – ambasadorul României la Budapesta

Datele furnizate de Kozma Mónika, preşedintele Fundaţiei Pro Economica, arată că primul apel de proiecte, dedicat judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, a vizat sprjinirea investiţiilor mari în agricultură, cum ar fi prelucrarea materiilor prime agricole.

La acest capitol au fost aprobate 66 de proiecte, cu o valoare a finanţării de aproximativ 70 de milioane de euro, ceea ce înseamnă 50% fonduri acordate de Fundaţia Pro Economica, restul, contribuţia proprie, fiind asigurată de beneficiar, urmând să fie înfiinţate 500 de locuri de muncă.

Al doilea pilon al programului vizează sprijinirea fermierilor din cele trei judeţe. Potrivit sursei citate, aproape cinci mii de fermieri din cele trei judeţe vor primi o subvenţie maximă de 15.000 de euro din partea fundaţiei, cu care vor putea să cumpere utilaje, maşini agricole, animale, valoarea totală a finanţării fiind de circa 61 milioane de euro.

Al treilea pilon vizează sprijinirea investiţiilor mari în domeniul hotelier, adică în turism, evaluarea proiectelor depuse la acest capitol urmând să se facă în perioada următoare.

Kozma Mónika nu a putut preciza procentul fermierilor români care beneficiază de program, dar a spus că este vorba de multe astfel de situaţii şi că nu au existat cazuri de discriminare.

Potrivit sursei citate, fondurile pentru acest program provin de la Guvernul Ungariei, Fundaţia Pro Economica având încheiat un contract de sprijin financiar cu Ministerul de Externe de la Budapesta.

Lasa un comentariu

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *