Efectul de bumerang al interzicerii exportului de cherestea: lipsa resurselor financiare pentru administrarea pădurilor

Efectul de bumerang al interzicerii exportului de cherestea: lipsa resurselor financiare pentru administrarea pădurilor

Asociaţia Forestierilor din România, ASFOR, organizaţie patronală şi profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea legislativă privind gestionarea durabilă a pădurilor prin care se propune interzicerea pe o perioadă de zece ani exportul de cherestea începând cu anul 2020.

Considerăm că este o temă falsă pentru România. Prin gestionarea durabilă a pădurilor trebuie să dăm valoare lemnului, iar acest lucru poate fi făcut doar printr-un mod responsabil şi sustenabil de administrare, exploatare, prelucrare şi valorificare. Scopul iniţiativei legislative este gospodărirea durabilă a pădurilor, pentru atingerea acestui scop administratorii de fond forestier au nevoie în primul rând de resursele financiare necesare pentru a finanţa toate operaţiunile administrative ce conduc la o gestionare durabilă a pădurilor. De unde vor lua aceste resurse financiare dacă produsul lor nu va mai avea căutare? În România, capacitatea de consum intern a sortimentelor de masă lemnoasă supuse interzicerii la export este mult mai mică decât capacitatea de producţie a pădurilor stabilită conform amenajamentelor silvice. Anual se pot recolta din pădurile României 22 de milioane de metri cubi de lemn, recoltăm 19,5 milioane de metri cubi din care circa 9,5 milioane de metri cubi sunt utilizaţi ca lemn de lucru în industria de prelucrare, obţinându-se cherestea, furnir, panouri din lemn masiv, plăci (PAL, MDF, OSB, Panel), diferenţa reprezentând lemnul de foc şi lemn pentru alte utilizări în mediul rural. România a devenit în ultimii ani un mare importator de masă lemnoasă – importăm pe segmentul răşinoase până la trei milioane de metri cubi lemn rotund şi 0,5 milioane metri cubi de cherestea, iar pe segmentul foioase 0,12 milioane metri cubi de buştean şi peste 0,1 milioane metri cubi de cherestea. Interzicerea exportului de buştean poate fi o măsura pozitivă, dar fără impact deosebit. Exporturile de buştean din Romania sunt reduse – sub 30.000 de metri cubi buşteni răşinoase şi sub 100.000 de metri cubi buşteni foioase. Interzicerea exportului de cherestea este un nonsens economic, în condiţiile în care România produce 5,5 milioane de metri cubi de cherestea din care exportă anual aproximativ patru milioane de metri cubi, iar consumul intern reprezintă circa 1,5 milioane de metri cubi. România este în primii zece jucători la nivel european pe piaţa de cherestea, loc obţinut foarte greu şi în condiţii de concurenţă acerbă cu competitori precum Austria, Germania, Rusia, Suedia sau Finlanda. Este de neînţeles de ce se doreşte ca printr-o lege România să fie scoasă de pe piaţa externă a lemnului. Singurul rezultat garantat al interzicerii exportului de cherestea este falimentarea sectorului forestier din România, o activitate estimată la circa două miliarde de euro pe an, pierderea a peste 100.000 de locuri de muncă, prăbuşirea pieţei lemnului în România şi implicit reducerea veniturilor administraţiei silvice până la nivelul imposibilităţii asigurării administrării pădurilor. Costul de administrare al pădurilor este de circa un miliard de euro pe an, cu efect contrar celui de bună gestionare a pădurilor.

ASFOR – Asociaţia Forestierilor din România


Lasa un comentariu

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *