Adrian Oros, despre priorităţile agriculturii româneşti

Adrian Oros, despre priorităţile agriculturii româneşti

Priorităţile agriculturii româneşti nu sunt nici social-democrate, nici liberale, nici progresiste, a scris astăzi, pe Facebook, fostul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Adrian Oros, care a adăugat că acestea sunt nevoi şi oportunităţi reale ale ţăranilor şi fermierilor români.

„Priorităţile agriculturii româneşti nu sunt nici social-democrate, nici liberale, nici progresiste. Ele sunt nişte nevoi şi oportunităţi reale ale ţăranilor şi fermierilor români, nu ale unor politicieni care îşi dau cu părerea, încercând să îşi facă capital politic în publicul neavizat. O bună parte din aceste priorităţi pot fi finanţate prin banii europeni din viitoarea Politică Agricolă Comună”, a spus Oros.

Acesta susţine că vrea să vină cu câteva precizări referitoare la stadiul elaborării Programului Naţional Strategic, având în vedere că de câteva zile „spaţiul public este poluat cu informaţii false şi adevăruri spuse pe jumătate”.

„Deşi cea mai mare parte a fermierilor ştiu foarte bine cum stau lucrurile, de câteva zile spaţiul public este poluat cu informaţii false şi adevăruri spuse pe jumătate. De aceea aş vrea să aduc câteva precizări privind stadiul elaborării Programului Naţional Strategic. Au fost trei cauze care au îngreunat negocierile şi adoptarea Regulamentelor de bază, care s-au încheiat abia la începutul lui decembrie 2021: 1.Schimbarea paradigmei în gândirea Politicii Agricole Comune prin adoptarea Pactului Ecologic European (Green Deal) cu cele două strategii: Farm to Fork şi Biodiversitate; 2.Reforma majoră din perspectiva eligibilităţii (conformitatea plăţilor este înlocuită cu performanţa utilizării fondurilor); 3.Evoluţia pandemiei Covid-19, cu toate consecinţele”, a scris Oros pe reţeaua de socializare.

Potrivit sursei citate, pe baza acestor Regulamente, se creionează forma finală a Planul Naţional Strategic pentru perioada 2023-2027, anii 2021 şi 2022 fiind doi ani de tranziţie pentru care România a avut alocată suma totală de 6,2 miliarde de euro.

„Măsurile de sprijin a investiţiilor agricole şi dezvoltare rurală, în valoare totală de 3,2 miliarde euro, au fost lansate începând cu 28 iulie 2021, şi au termen final de implementare decembrie 2025. În paralel, MADR, cu resurse umane proprii şi cu asistenţa Băncii Mondiale a lucrat la elaborarea PNS, în condiţiile şi termenii agreaţi în trialogul (Consiliu, Comisie si Parlament European), din iunie 2021, precum şi pe baza datelor furnizate de analiza SWOT şi analiza nevoilor agriculturii româneşti. Suma alocată perioadei 2023-2027 este de 15,9 miliarde euro. În perioada 3 -24 noiembrie 2021, s-au făcut 17 sesiuni de consultări cu 12 grupuri de lucru (160 entităţi), cu partenerii sociali, pe principalele componente ale PNS, iar în 17 noiembrie 2021, în conferinţa de presă, s-a prezentat draftul final al PNS”, a subliniat fostul şef de la Agricultură.

El a mai precizat că rezultatele negocierilor din Consiliul AgriFish, din trialogul de compromis, precum şi stadiul elaborării PNS au fost prezentate detaliat pe parcursul anilor 2020-2021 în conferinţe de presă şi la zeci de întâlniri în ţară, cu fermierii.

De asemenea, el susţine că şi la şedinţa de Guvern din 14 iulie 2021 s-a făcut o prezentare amplă a acestor aspecte, menţionând că „pentru cei interesaţi în mod real de subiect”, aceste date se găsesc pe site-ul MADR şi pe pagina de Facebook a ministerului.

„Faptul că se face acum o a doua rundă de consultări cu mediul asociativ nu este un lucru rău, dar să spui că ai luat totul de la zero este o neruşinare. Chiar dacă partidul sau băieţii şmecheri îţi ordonă să mai modifici câte ceva. Forma PNS existentă în 25 noiembrie 2021, când am plecat de la minister, este cea care reflectă priorităţile şi nevoile agriculturii româneşti şi a fost elaborată de specialişti foarte buni pe care i-am găsit în MADR, în consultare cu mediul asociativ într-o perioadă de doi ani. De aceea, doresc succes echipei de la MADR şi celor implicaţi în finalizarea PNS şi sper ca eventualele modificări să nu afecteze interesele agriculturii româneşti şi ale fermierilor români”, a mai scris fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, pe reţeaua de socializare menţionată.

Lasa un comentariu

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *